x close
Acasa Actualitate Regional După ce ani de zile au lucrat în străinătate, fraţii Spânu au ales să fie căpşunari la ei acasă

După ce ani de zile au lucrat în străinătate, fraţii Spânu au ales să fie căpşunari la ei acasă

22 Iun 2012 - 06:18
După ce ani de zile au lucrat în străinătate, fraţii Spânu au ales să fie căpşunari la ei acasă
Cu fiecare zi care trece, căpşunile italienilor prind rădăcini tot mai adânci în pământul de pe dealurile Băleniului, judeţul Galaţi.

Acolo unde, în urmă cu şase ani, abia dacă se vedeau vreo două rânduri de tulpini de căpşuni ieşind din pământ, se întinde acum o cultură de peste două hectare, scrie ziarul local Viaţa Liberă. N-a fost nevoie de vreun italian care să bată drumul până aici şi să semene sumedenia de fructe roşii şi parfumate în pământul gălăţean, ci doar de o mână de localnici care n-au vrut să muncească toată viaţa numai printre străini. „Visul italian” nu s-a îndeplinit, însă, peste noapte. Mai mult de 10 ani au lucrat fraţii Spânu în Italia  până când au reuşit să-şi facă în comuna natala o afacere proprie, în care să investească tot ce au învăţat şi câştigat în străinătate.

 
După deceniul pe care l-au petrecut trudind doar în Peninsulă, fraţii Spânu muncesc acum de două ori mai mult. N-au abandonat nici contractele din Italia, dar îşi dezvoltă şi plantaţia de căpşuni din Băleni.
 
„La început ne-am întors acasă cu stolonii (răsadurile - n.r.) în sacoşă. În toţi anii petrecuţi acolo, văzusem cum fac italienii, dar nu ştiam dacă va merge şi la noi. În România nu văzusem, încă, asemenea culturi. Am pus, la început, vreo două rânduri de căpşuni pe lângă casă, de probă Când am văzut că merg, am vorbit cu cei din Italia şi am luat mai mulţi stoloni. Dacă la început am venit cu o sacoşă, luna trecută am trimis un tir ca să ni-i aducă”, declară Titi Spânu, primul care, în urmă cu peste 10 ani, şi-a încercat norocul, la muncă, în Italia.
 
Munca la străini e tot o investiţie în exploataţia de căpşuni de la Băleni. „Uneori nici nu le mai cerem angajatorilor bani pentru o parte din serviciile noastre. Luăm stoloni în schimb, ca să îi putem planta aici, să ne dezvoltăm propria afacere. Pe o parte din pământul pe care îl avem, mai plantăm acum şi  legume, pentru consum propriu. Dacă, însă, vom reuşi să obţinem şi fonduri europene pentru afacerea noastră, toate suprafeţe vor fi ocupate doar cu căpşuni”, ne spune Iulian Spânu.
 
Ca să se asigure că nu dau greş, cultivatorii de căpşuni n-au plantat un singur soi. Au investit în diversitate, ca să obţină fructe pe gustul cât mai multor cumpărători. „După atâta timp, pot să spun şi cu ochii închişi din ce soi este căpşuna pe care o ţin în mână. Spre exemplu, e imposibil să nu recunoşti o fructă din soiul Roxana, după parfum şi după aromă. Cea mai bună producţie o dau însă căpşunile din soiul Irma. O tulpină poate face până la câteva zeci de fructe. Gustul lor este special, au mai puţin zahăr decât celelalte soiuri, aşa că sunt mai bune pentru cei care au ceva probleme de sănătate”, este de părere Titi Spânu. 
Citeşte mai multe despre:   culturi capsuni,   fratii spanu,   baleni,   cultivarea capsunilor,   galati,   capsuni
Comentarii
+ Comentariu tau
1 COMENTARII
  • Cicio James-George 22 Iunie 2012 15:08

    Sunt mandru de voi ! Succes in continuare .

    Răspunde
Adauga comentariu
* obligatoriu
* obligatoriu
Comentariul tău (maxim 1000 de caractere): * obligatoriu
0 caractere :: Numar maxim de caractere 1000
05fe6

* Comentariile care contin limbaj vulgar vor fi suspendate

Daniel Constantin: Ne vom consulta şi cu oierii pentru viitorul exerciţiu financiar 2014-2020 Articolul urmator