x close
Acasa Arhiva Agricultura si zonele rurale din Romania si tarile vecine. Scurta analiza

Agricultura si zonele rurale din Romania si tarile vecine. Scurta analiza

01 Aug 2011 - 05:36


Agricultura este un sector crucial al economiei in Balcanii de Vest, pe cat de important pe atat de neglijat in anii tranzitiei. Terenul este o resursa fundamentala pentru regiune si prin urmare politica agricola si dezvoltarea rurala reprezinta provocari decisive, se arata intr-o ampla analiza publicata miercuri de portalul Osservatorio sui Balcani.

fermieri-romania

Balcanii inseamna teritorii fragmentate, unde orasele care privesc spre Europa alterneaza cu zone rurale uitate, marcate de marginalizare, migratie, comunitati lasate in voia sortii si oportunitati pierdute. Rural este inca in mare masura sinonim cu inapoiere, saracie si dependenta exclusiva de sectorul agricol.

Terenurile si agricultura sunt inca factori economici importanti in Balcanii de Vest, cu un raport intre suprafata agricola si teritoriul diferitelor tari ce variaza intre 23% in Croatia (suprafata agricola folosita) si 66% in Serbia. In UE, suprafata agricola folosita reprezinta aproximativ 40% din teritoriu.

Abandonarea terenurilor agricole si nefolosirea lor se numara printre consecintele cele mai frecvente in transformarea sectorului primar al tarilor in tranzitie, fie din cauza migratiei consistente spre centrele urbane, fie din cauza parcelarii terenurilor, ca urmare a procesului de decolectivizare. Tarile care au cele mai acute forme de abandonare si nefolosire a terenurilor agricole sunt Albania, Bosnia si Kosovo - Albania din cauza unui proces de redistribuire a terenurilor deosebit de complex, a unei grave nesigurante care a limitat dezvoltarea unei piete funciare si a indepartat potentialii investitori, iar in Bosnia si Kosovo, din cauza deplasarii fortate a unor intregi comunitati, care a dus la o ocupare ilegala si o nerevenire a celor plecati, in special in zonele mai marginale.



In anii tranzitiei, sectorul agricol din Balcanii de Vest a cunoscut o etapa prelungita de declin, in care nu si-a indeplinit obiectivele comerciale si a desfasurat in principal o functie sociala, pe care o mai are inca la 20 de ani de la destramarea Iugoslaviei si caderea regimului din Albania.

Si astazi exista un numar mare de ferme agricole orientate spre subzistenta sau semi-subzistenta. Se poate spune ca exista o structura dubla, in care micile unitati familiale coexista cu intreprinderi comerciale moderne. Acest proces se reflecta asupra dimensiunii medii a fermelor agricole: sub 2 hectare in Albania, Kosovo si Macedonia, 3 hectare in Croatia si intre 3 si 4 hectare in alte tari.

In UE, unde ferma medie este de aproape 13 hectare, diferentele principale trebuie cautate in numarul de ferme care depasesc 10 de hectare, 20% in UE fata de 6% in Serbia si 5% in Croatia si Muntenegru, dar mai ales in suprafata agricola utilizata de intreprinderile cu peste 10 hectare: 85% in UE, comparativ cu 52% in Croatia, 41% in Muntenegru si 25% in Serbia.

Daca in UE sectorul primar reprezinta 0,8% din PIB si foloseste sub 6% din forta de munca, situatia din Balcanii de Vest arata diferit: in Albania, sectorul primar reprezinta 18,5% din PIB si 57% din forta de munca, in Bosnia-Hertegovina 9,1% din PIB si 20,6% din forta de munca, in Croatia 6,4% din PIB si 13,2% din forta de munca, in Macedonia 10,8% din PIB si 18,2% din forta de munca, in Muntenegru 7,5% din PIB si 28% din forta de munca, in Serbia 12% din PIB si 21,4% din forta de munca.

In sud-estul european, producatorii agricoli nu au fost stimulati sa se modernizeze, sa se specializeze si sa faca mai competitive sistemele productive iar sectorul, pe termen lung, nu a fost capabil sa atraga investitii semnificative.

Cerealele sunt cultura principala si ocupa o cota importanta din suprafata de teren arabil: circa 40% in Albania, aproape 50% in Kosovo, peste 50% in Bosnia-Hertegovina, peste 60% in Croatia, Macedonia si Serbia. Numai in Muntenegru, unde cartofii si culturile de legume depasesc, respectiv 30% si 20% in termeni de suprafata insamantata, cerealele ocupa o pozitie relativ mai putin importanta (20%). Alaturi de cereale, principalele culturi sunt cele horticole, peste 10% din zona in Macedonia si Bosnia, si culturile industriale (oleaginoase si sfecla de zahar), care depasesc 10% in Croatia si Serbia. Fructele ocupa 26% din productie in Croatia, 19% in Albania, 16% in Serbia si 12% in Macedonia.

Sectorul zootehnic prezinta si el deficiente semnificative in termeni de legislatie, respectare deplina a standardelor sanitare si introducerea de sisteme de identificare si inregistrare. In ansamblu, este dominat de productia de carne de vita si lapte. Serbia (36%), Croatia (26%) si Macedonia (16%) au o productie importanta de carne de porc, in timp ce Albania, si intr-o masura mai mica Bosnia-Hertegovina, Kosovo si Muntenegru, se caracterizeaza prin productii de ovine si caprine.

Contributia materiilor prime si produselor prelucrate la import si export constituie elemente importante in analiza evolutiei sectorului agricol. Cu cat importurile de produse transformate si exporturile de materii prime sunt mai mari, cu atat mai putin solid este sectorul unei tari. Dimpotriva, a exporta materiale prelucrate si a importa materii prime este adesea un simptom al unui sector sanatos si capabil sa internalizeze o buna parte din valoarea adaugata in procesul de transformare a unui produs. Din acest punct de vedere, majoritatea sectoarelor arata slabiciuni structurale si o slaba capacitate de a retine in interior valoarea adaugata.

Schimburile comerciale sunt in continua crestere atat la nivel regional cat si international, UE fiind primul partener comercial. Serbia este singura tara care prezinta un echilibru pozitiv intre importurile si exporturile din domeniul agroalimentar. Acesta acopera mai putin de 10% din importuri numai in Croatia si Serbia si se apropie sau depaseste 15% in toate celelalte tari. Ponderea exporturilor tinde in schimb sa se apropie de 10%, cu exceptia Serbiei (18%), Albaniei (6,6%) si Bosniei (6,3%).

In zonele rurale, saraciei extinse i se adauga lipsa infrastructurii, serviciilor publice (socio-sanitare si educative) si a oportunitatilor de munca. In acest context, a crescut fenomenul migratiei in special in randul populatiei celei mai tinere, fie spre zonele urbane fie spre alte tari. Hemoragia de capital uman risca sa faca ireversibil declinul si depopularea nu numai in zonele cele mai periferice si satele mai mici, ci si in cele urbane mijlocii, care adesea sunt centre nevralgice in asigurarea unor importante servicii de baza. Exista totodata riscul pierderii unor traditii si aptitudini ce sunt rodul unor secole de interactiune si adaptare reciproca intre om si teritoriu.

Cu toate acestea, in Balcanii de Vest 46% din populatie este rurala, comparativ cu 36% in Europa de Sud.
Comentarii
Adauga comentariu
* obligatoriu
* obligatoriu
Comentariul tău (maxim 1000 de caractere): * obligatoriu
0 caractere :: Numar maxim de caractere 1000
4be2f

* Comentariile care contin limbaj vulgar vor fi suspendate

Bulgaria: Preţul grâului a scăzut pe fondul recoltelor bogate Articolul urmator