x close
Acasa Arhiva Ecosisteme agricole. Agrobiocenoze cerealiere

Ecosisteme agricole. Agrobiocenoze cerealiere

13 Ian 2012 - 07:01


cultura-grauÎn rezultatul proceselor de intensificare şi specializare a sectorului agrar au fost create terenuri agricole imense. Ele se caracterizau printr-o diversitate biologică joasă. Utilizarea unor doze sporite de îngrăşăminte minerale, pesticide nu numai au sporit vulnerabilitatea acestor agrocenoze, dar au schimbat şi structura arealelor.

O trăsătură caracteristică a sectorului agrar este fragmentarea, parcelarea excesivă a terenurilor. Aceasta crează condiţii specifice pentru funcţionarea agrocenozelor. Poziţia centrală în agrobiocenoze este ocupată de plantele de cultură. Ele reprezintă nucleul acestui sistem biologic. Plantele cultivate ca dominante exercită o acţiune puternică asupra fitocenozei agricole şi asupra mediului ambiant din zona respectivă.

De regulă sunt prezente agrobiocenoze cu o singură dominantă (grîu, porumb, floarea soarelui), însă în cazul utilizării unor culturi mixte pot funcţiona fitocenoze cu două condominante.

Funcţionalitatea agrobiocenozelor în mare măsură depinde nu numai de componentul lor principal (planta de cultură), dar şi de complexul altor organisme producente, consumente şi reducente. În acest context drept elemente principale ale agrobiocenozelor fac parte: buruienile, animalele vertebrate care trăiesc în sol şi în semănături sau plantaţii, animalele nevertebrate care-şi duc vaţa în sol sau pe plante, microorganismele rizosferei plantelor de cultură şi ale buruienilor, ciupercile de micoriză, bacteriile de nodozităţi, alte bacterii, ciuperci, actinomicete şi alge ce vieţuiesc liber în sol, ogranismele parazite (bacterii, ciuperci, viruşi) ale plantelor de cultură, bacteriofagii.

Agrobiocenozele cerealiere

Grîu comun (Triticum aestivum), grîu durum (Triticum durum), orz (Hordeum vulgare), triticale (Triticale wittmack),
porumb (Zea mays). Componenta principală a acestor sisteme biologice o reprezintă plantele de cultură respective, care exercită rolul unui factor ecologic important.

Din componenţa agrobiocenozelor cerealiere fac parte şi alte plante superioare, buruienile. Ele au evoluat în paralel cu plantele de cultură şi au aceleaşi centre de origine. În agrofitocenozele cerealiere (spicoase) principalele specii de buruieni sunt: ridichea sălbatică – Raphanus raphanistrum, pălămida – Cirsium arvense, neghina - Agrostemma githago, volbura - Convolvulus arvensis, macul – Papaver rhoeas, Papaver laevigatum, ovăzul sălbatic - Avena fatua, pirul – Alytrigia repens, hrişcă tătărească – Fagopyrum tataricum, mohorul – Setaria glauca.

Porumbul, graţie particularităţilor sale biologice, n-are buruieni specializate. Apariţia lor depinde de condiţiile pedo-climatice ale zonei respective, de cultura premergătoare, de lucrările solului. Cele mai dăunătoare sunt speciile ciclul de dezvoltare al cărora coincide cu cel al porumbului. În agrobiocenozele de porumb predomină ambrozia (Ambrosia artemisifolia), pălămida (Cirsium arvense), rapiţa sălbatică (Sinapis arvensis), mohorul (Setaria verticillata), ştirul porcesc (Amaranthus retroflexus), meiul (Panicum capillare), susaiul (Sonchus arvensis), ştirul sălbatic (Chenopodium album), volbura (Convolvulus arvensis ), mărul lupului (Aristolochia clematitis).

[caption id="attachment_13416" align="alignleft" width="250" caption="Microtus arvalis"]Microtus arvalis[/caption]Alt element al agrocenozelor cerealiere sunt animalele nevertebrate ce populează solul sau utilizează plantele în calitate de sursă de hrană. Unele din ele sunt folositoare (rîma), altele aduc pagube considerabile, distrugînd cultivarele sau recolta deja formată. Aceste organisme aparţin diferitelor unităţi taxonomice.

Culturile de porumb sunt populate de o serie de insecte dăunătoare – afidele (Rhopalosiphum maidis, Rhopalosiphom padi, Aphis evonymi), gărgăriţa frunzelor de porumb (Tanymecus dilaticollis), sfredilitorul porumbului (Ostrinia nubilalis), cărăbuşul de stepă (Anoxia viillosa), tripşii (Anaphothrips obscurus, Frankliniella tenuicornis), buha semănăturilor (Scotia segetum), omida de stepă (Laxostege sticticalis).

Dintre animalele vertebrate în agrobiocenozele cerealiere predomină rozătoarele. Ele s-au adaptat bine la condiţiile stresului antropogen. Principalele specii sunt şoarecii din genul Microtus – Microtus arvalis, Microtus musculus, Apodemus - Apodemus sylvaticus (şoarecele de pădure), Apodemus flavicollis (şoarecele gulerat), Apodemus microps, Apodemus agrarius, ţistarul – Citellus citellus, hîrciogul – Cricetus cricetus.

Ciclul de viaţă al unor specii de păsări este strîns legat de cîmpurile ocupate cu plantele cerealiere. În apropierea lor în teren deschis cuibăresc prepeliţa (Coturnix coturnix), ciocîrlia (Alauda arvensis), ciocîrlanul (Galerida cristata).
Citeşte mai multe despre:   daunatori la cereale,   cultivarea cerealelor,   fitotehnia cerealelor
Comentarii
Adauga comentariu
* obligatoriu
* obligatoriu
Comentariul tău (maxim 1000 de caractere): * obligatoriu
0 caractere :: Numar maxim de caractere 1000
efde6

* Comentariile care contin limbaj vulgar vor fi suspendate

Doi angajaţi ai MADR din Braşov, judecaţi pentru corupţie Articolul urmator