x close
Acasa Arhiva Generalitati privind rotatia culturilor. Categorii de plante de cutura in rotatia culturilor. Asolamente.

Generalitati privind rotatia culturilor. Categorii de plante de cutura in rotatia culturilor. Asolamente.

21 Ian 2011 - 09:53


Rotatia culturilor este o practica agricola cunoscuta din cele mai vechi timpuri si a aparut ca o necesitate in dezvoltarea agriculturii. Importanta rotatiei culturilor pentru conservarea terenurilor consta in contributia esentiala la mentinerea si sporirea fertilitatii solurilor de pe terenurile utilizate in agricultura (sau altfel spus a capacitatii de productie vegetala a terenurilor) cu ajutorul plantelor cultivate pe teren.

Prin sol se intelege stratul superficial afanat al litosferei, care (indelung si continuu transformat prin actiunea forma iilor vegetale succesive, a agentilor atmosferici si a altor factori naturali specifici mediului geografic din care face parte) a acumulat treptat caracteristicile specifice fertilitatii, fiind astfel capabil sa intretina viata plantelor superioare.

Stratul organo- mineral de sol este afanat, maruntit, foarte poros, permitand dezvoltarea plantelor datorita: difuziei nerestrictionate gazelor si schimbului de gaze cu atmosfera, dar si retinerii si acumularii apei si a elementelor nutritive in cantitati insemnate in paralel cu disponibilizarea lor continua prin procese microbiene si de schimb ionic. Prin aceste caracteristici un sol bine format poseda conditiile care asigura fundamentala lui capacitate potentiala - fertilitatea naturala. Rolul esential in fertilitatea naturala a solurilor este dat de materia (impropriu denumita si substanta) organica din sol.

Materia organica din sol este formata practic din doua componente majore: humusul (care rezulta din material organic, in special vegetal, in curs de descompunere si este alcatuit mai ales din polifenili de tipul acizi humici, fulvici si humici, formati prin complexarea produsilor de degradare oxidativa ai ligninei cu aminozaharurile formate prin metabolismul structurilor parietale ale microorganismelor din sol) si glomalina, o glicoproteina complexa, hidrofoba, inalt rezistenta la biodegradare, cu caracteristici adezive, rizodepusa in sol de plantele active fotosintetic(prin exsudatele radiculare, si in special prin exsudatele radiculare ale simbiozelor plantelor cu ciupercile producatoare de micorize / ciuperci AM).

Rotatia permite folosirea stiintiifica diferentiata a categoriilor de terenuri dintr-o exploatatie agricola, asigurand mentinerea si sporirea fertilitatii naturale a solurilor (conditie esentiala pentru folosirea in agricultura sau pentru fundamentalul rol al terenurilor intr-un ecosistem).

Rotatia culturilor are si o importanta componeta economica pentru ca favorizeaza planificarea anticipata a celor mai bune practici agricole: sistemul de lucrare a solului, aplicarea ingrasamintelor / amelioratorilor de sol, protec ia plantelor impotriva agentilor de daunare (inclusiv a buruienilor), recoltarea si depozitarea productiei (inclusiv protectia culturii depozitate).

Rotatia culturilor contribuie substantial la rezolvarea atat a problemelor agrotehnice, cat si a celor economice si organizatorice, rezultand in final marirea productiei si a productivitatii muncii la toate plantele cultivate.

Datorita interactiunile benefice dintre masurile agrofitotehnice aplicate si succesiunea culturilor, rotatia culturilor este o conditie esentiala de sporire a productiei si mentinere a fertilitatii solului. In perspectiva, rotatia culturilor constituie una din masurile agrotehnice de baza care contribuie la reducerea consumului de energie pe unitatea de suprafata si produs.

Un rol deosebit de important are rotatia culturilor ca masura eficienta de protectie a mediului si de conservare / mentinere a solului.

Rotatia culturilor ramane masura agrotehnica de cea mai mare importanta in rationalizarea consumului de combustibili, ingrasaminte, produse de protectia plantelor (pesticide si biopreparate), apa de irigat si alte mijloace / input-uri necesare procesului de productie.

In coninuare vor fi prezentate pe scurt cateva caracteristici (din punct de vedere al conservarii terenurilor si al eficientizarii protectie plantelor ale urmatoarelor grupe de plante:

Leguminoasele anuale au un rol important in ameliorarea terenurilor fiindca imbogatesc solul in azot fixat biologic (datorita simbiozelor fixatore de azot pe care le formeaza).

Leguminoasele anuale elibereaza terenul devreme si deci acesta poate fi pregatit din timp pentru semanaturile de toamna. Sunt cuprinse in aceasta grupa: mazarea, fasolea, soia, lintea, nautul, lupinul, bobul, mazarichea, latirul si fasolita.

Se cultiva dupa cereale paioase si dupa prasitoare. Sunt foarte bune premergatoare pentru cereale paioase de toamna si mai ales pentru grau. Reduc rezerva de agenti de daunare si favorizeaza dezvoltarea in culturile ulterioare a unor plante viguroase, cu un sistem propriu de aparare impotriva atacului de boli si daunatori bine dezvoltat.

Prasitoarele au si ele un rol ameliorator al solurilor prin: aratura adanca (daca aceasta se aplica conform bunelor practici agricole, si mai ales pe curba de nivel in zonele deluroase) care stimuleaza compexarea oxidativa a humusului si prin nivelul ridicat al rizodepunerii de glomalina prin exsudatele radiculare (prasitoarele, si in special proumbul si sorgul, fiind plante foarte eficiente din puct de vedere fotosintetic).

Prasitoarele au un efect benefic si asupra culturilor succesive, mai ales prin efectul prasilelor (care elimina o mare parte din rezerva biologica de agenti de daunare, si in specila buruieni). Acelasi prasile au si tendinta de a favoriza dezvoltarea populatiilor de buruieni cu organe subterane puternice (ca de ex. Sorghum halepense = costrei) care sunt apoi foarte dificil de combatut, necesitand erbicide cu translocare sistemica prin floem. Prasitoarele se pot cultiva dupa leguminoase perene si indeosebi dupa cereale paioase.

Cerealele paioase au efecte mai complexe asupra materiei organice din sol. Prezinta o rizodepunere semnificativa, favorizand dezvoltarea materiei organice a solului formate de plantele active fotosintetic, dar tind sa nu contribuie la refacerea humusului pentru ca resturile vegetale sunt de obicei preluate si folosite in zootehnie, industria locala sau cultivarea ciupercilor lignocelulozice. Este recomandabila folosirea de ingrasaminte organice / amelioratori de sol la aceste culturi la care toata recolta se preia de pe camp si are utilizari care o scot din circutul local al materiei organice. Cerealele paioase favorizeaza aparitia unor buruieni problema (ca de ex. Avena fatua = orz salbatic) care necesita erbicide recente pentru combatere (ca de ex. sulfonil-ureice). Cerealele de toamna cer premergatoare timpurii, au nevoie de apa in sol pentru germina ie si de mult azot pentru crestere si dezvoltare. Ele elibereaza devreme terenul si sunt premergatoare bune din acest punct de vedere. Cele mai bune productii se obtin daca au fost semanate dupa leguminoase anuale. Cerealele de primavara se cultiva adesea dupa prasitoare, dar reusesc si dupa cereale de toamna.

Plantele tehnice se cultiva dupa cereale paioase si plante prasitoare, sunt bune premergatoare pentru culturi de primavara. Unele plante tehnice din familia Brassicae (rapi a colza, mustarul) reduc populatia de agenti de daunare (microorganisme fitopatogene din sol, insecte daunatoare) datorita glucozinola ilor produsi in cantitate mare, iar extinderea acestor culturi pentru producerea de biocombustibili (biodiesel) va favoriza noi scheme de rota ia culturilor in care efectul lor benefic pentru protec ia culturilor succesive va fi pus mai bine in evidenta.

Totusi aceste plante au si un efect daunator asupra materiei organice din sol, ele avand o translocare redusa a carbonului fotosintetizat in exsudate radiculare (inclusiv datorita faptului ca nu formeaza simbioze cu ciupercile producatoare de micorize).

Leguminoasele perene se cultiva de obicei dupa prasitoare si cereale paioase. In aceasta grupa se incadreaza lucerna, trifoiul, spaceta si ghizdeiul. Au un rol important in ameliorarea terenurilor fiindca imbogatesc solul in azot fixat biologic (datorita simbiozelor fixatore de azot pe care le formeaza). Cand se cultiva in amestec cu graminee perene (borceaguri) au un rol benefic si asupra materiei organice formata din exsudatele radiculare ale plantelor active fotosintetic. Din punct de vedere al protec ie culturilor succesive au multiple efecte benefice rezultate din reducerea rezerva biologice de agen i de daunare si din cresterea nivelului popula iilor de organsime utile protec iei plantelor (PGPR - Plant Growth Promoting Rhizobacteria = rizobacterii favorizante ale cresterii plantelor; entomopatogeni; antagonisti ai fitopatogenilor, insecte pradatoare si parazitoide).

Rotatia culturilor influen eaza direct protec ia plantelor. Diferitele practici agricole asociate rotatiei culturilor agricole influenteaza rezerva de agenti de daunare - de ex. la cereale aratura de toamna influen eaza direct nivelul atacului la plosni ele, afidele si carabuseii cerealelor sau a fitopatogenilor ce se instaleaza pe organele verzi.

Influenta culturilor premergataore in cadrul rotatiei si a amplasarii culturilor in cadrul asolamentelor este de regula, pozitiva pentru ca monocultura favorizeaza speciile de organisme daunatoare specializate. Totusi, uneori in monocultura de lunga durata se constata o reducere a nivelului de atac al acestei specii, reducere datorata dezvoltarii entomofagilor, antagonistilor sau hiperparazitilor specifici.
Citeşte mai multe despre:   rotatia culturii,   rotatia culturilor,   asolament
Comentarii
Adauga comentariu
* obligatoriu
* obligatoriu
Comentariul tău (maxim 1000 de caractere): * obligatoriu
0 caractere :: Numar maxim de caractere 1000
c3e32

* Comentariile care contin limbaj vulgar vor fi suspendate

Analiză - Fermierii români au printre cele mai mici subvenţii din UE, dar sunt printre cei mai dependenţi de ele Articolul urmator