În judeţul Caraş-Severin, peste 20 la sută din terenurile agricole au fost achiziţionate, după 1990, de cetăţeni străini, respectiv, austrieci, italieni, danezi, belgieni sau spanioli. În pofida investiţiilor străine, la care se adaugă subvenţiile de la Uniunea Europeană, agricultura cărăşeană nu a reuşit, în toţi aceşti ani, să depăşească nivelul de subzistenţă. Altădată supranumită Bărăganul Banatului, Valea Caraşului este, în prezent, o imensă pârloagă.

La fel zona Berzovia – Măureni, renumită odată pentru producţia impresionantă de cereale. În ultimii ani, zeci de mii de hectare de teren arabil au fost lăsate în paragină în Caraş-Severin, un judeţ acoperit în proporţie de aproape 50 la sută cu suprafeţe agricole, din care o treime terenuri arabile, şi cu peste 45 la sută populaţie stabilită la sate. În fiecare an, dintr-un total de 127.000 de hectare de teren arabil, peste 50.000 rămân necultivate şi, în lipsa unor măsuri concrete întreprinse, specialiştilor din domeniu nu le rămâne decât să constate declinul accelerat al agriculturii din Caraş-Severin.

Penalizarea proprietarilor care lasă terenurile în paragină pare a fi singura metodă găsită de autorităţi pentru a stimula cultivarea suprafeţelor agricole, prin neacordarea subvenţiilor de la Uniunea Europeană. Atâta timp cât costurile de producţie sunt mai mari decât profitul şi nu există o piaţă de desfacere garantată, tot mai mulţi ţărani din Caraş-Severin renunţă la activităţile agricole.

Subiecte inrudite: caras severin