x close
Acasa Culturi vegetale Legumicultura O „oază” de legume în patria cerealelor

O „oază” de legume în patria cerealelor

Autor: Razvan COŢIANU 04 Noi 2015 - 15:09
O „oază” de legume în patria cerealelor
Nu foarte des întâlnești în România un fermier care desfășoară multiple activități în cadrul aceleiași ferme: culturi de câmp, zootehnie (vaci cu lapte), piscicultură și legumicultură. Este vorba de Nicușor Șerban, un fermier din Ialomița cu ștate vechi în agricultură. Face cultură mare de când se știe și are una dintre cele mai moderne ferme de vaci de lapte din țară, construită pe ”model american”.

Ferma legumicolă dispune la ora actuală de 17 solarii pentru producție, având astfel o suprafață protejată de circa un hectar.  De asemenea are o răsadniță încălzită, de aproximativ 500 de mp, cu o capacitate de 40.000 de plante pe un ciclu de producție.

Hibrizi de calitate în solarii moderne
Anul acesta, în solarii sunt cultivate tomate, materialul semincer provenind de la firma Hazera Seeds. Sunt cultivați următorii hibrizi: Ismini F1, un cultivar timpuriu, prezintă creștere nedeterminată. Planta este viguroasă, cu rezistență bună la boli, legare bună la temperaturi ridicate, iar fructele prezintă rezistență la crăpare, având o greutate medie de 250 grame – 300 grame. Margarita F1 prezintă un fruct mediu, rotund. Este un hibrid timpuriu cu dezvoltare bună pe ambele cicluri, plantă aerisită, leagă bine în condiții de stres, fructe gustoase, bine colorate, rezistente la transport și nu în ultimul rând Marylu F1, hibridul cu fructificare pe ciorchine; se poate recolta și individual, fructele rezistă o perioada îndelungată pe plantă fără a crăpa, leagă bine în condiții de temperaturi extreme.

“Tehnologia de cultură este identică pentru toți acești hibrizi. Au fost planificate 7-8 etaje fructifere la fiecare plantă. Schema de cultură utilizată a fost cea în benzi: 60 cm între cele două rânduri pe bandă și 100 cm între benzi. În același timp cu apa de irigare sunt administrate și îngrășămintele, fiecare solar dispunând de un sistem de irigare prin picătura”, a subliniat Marius Tomescu, responsabilul tehnic al fermei. “Conductele sistemului de irigare sunt pozate sub folia de mulci. Starea de vegetație a plantelor este foarte bună”, a continuat proaspătul inginer horticol.
Ajungem să vorbim cu gazdele noastre, despre solarii, mai precis despre variantele constructive utilizate.

“Solariile au fost construite plecând de la structura clasică de solar tip tunel căreia i s-a proiectat mai mult spațiu interior pe verticală”, spune Mircea Nițu. “În felul acesta, s-a răspuns nevoilor de producție pentru culturile înalte de legume, facilitând amplasarea plantelor pe orice suprafață disponibilă de sol din interior. Dotate cu accesoriile de palisare potrivite, solariile oferă un randament superior pe metrul pătrat de sol cultivat în solar.
Dimensiunile solariilor românești sunt: lățime de 10 m, înălțimea la tirant este de 2,35 m, înălțimea la coama 4,50 m și lungimea de 70 m.”

Legumicultura – ca afacere
“Activitatea în ferma de legume a început cu două solarii”, spune Nicușor Șerban. Motivele pentru care a demarat activitatea în legumicultură au fost de natură subiectivă, dar și obiectivă. Motivul subiectiv a fost reprezentat de singurul nepot din familie care dorea să lucreze la acel moment, dar negăsind un loc de muncă, l-a sfătuit sa se implice într-o afacere, cultura de legume în sistem protejat fiind o oportunitate reală în zonă, iar al doilea motiv a fost că extinderea pe orizontală nu mai este posibilă pentru că există deja exploatații agricole consolidate și că singura posibilitate de intensivizare tehnologică era și este legumicultura.

“Ca afacere, în primul an nu am pierdut, nu am câștigat. Nu m-am speriat de o pierdere mare, pentru că nu avea de unde să fie eventuala pierdere. Fiind o cantitate mică de legume, vânzarea producției s-a realizat repede, mici engrosiști sau intermediari locali fiind cei ce au cumpărat marfa. De altfel aceștia, chiar dacă sunt de multe ori blamați, ei sunt necesari, indispensabili producătorilor care doresc valorificarea rapidă a producției. Din păcate, acest segment de filieră nu este suficient de bine așezat și integrat, de cele mai multe ori intermediarul neavând un mic depozit pentru a sorta marfa achiziționată.”
Nicușor Șerban consideră că nu există opreliști sau bariere în relația cu marile magazine sau supermarketuri, cel puțin nu oficial. “Dar ca producător, ca mic producător de legume ești constrâns de următoarele aspecte: volumul de marfă, condiționarea mărfii (supermarketurile doresc o marfă calibrată) și nu în ultimul rând o uniformitate de livrare.”

 “A fost foarte greu să găsesc un om calificat. Căutările au durat șase luni. Consultantul ajunge în fermă o dată pe săptămână, verifică împreună cu responsabilii administrativ și tehnic starea culturilor, aplicarea măsurilor tehnologice și planifică portofoliul de specii, de culturi pentru următorul ciclu de producție. Este nevoie de oameni de meserie. Din tradiție știi ceva. Dar performanță nu faci numai cu tradiția”, trage concluzia interlocutorul nostru. În ce privește investiția inițială, aceasta s-a ridicat la 14-15 euro pe metru pătrat de spațiu protejat, inclusiv montajul, durata de amortizare fiind estimată la aproximativ trei ani. Pe termen scurt, se dorește ca suprafața protejată să crească, în toamna acestui an sau în primăvara viitoare, de la 1 ha la 2,5 ha de solar.  Pe termen mediu însă, Nicușor Șerban dorește realizarea unei sere cu o suprafață utilă de până la un hectar, pentru a elimina sau limita cât mai mult riscul climatic.
Citeşte mai multe despre:   Nicușor Șerban fermier,   cultivare legume,   ferma vaci,   afaceri agricole
Comentarii
Adauga comentariu